Informati desPre pesti !

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Informati desPre pesti !

Mesaj  Admin la data de Sam Ian 23, 2010 3:59 pm

Pestii
reprezinta clasa (conform ultimelor clasificari-supraclasa)cea
mai numeroasa de animale vertebrate acvatice.Traesc si se
reproduc �n apa.Au corpul acoperit de regula cu solzi,se
deplaseaza cu ajutorul �notatoarelor si a cozii,respira prin
branhii(pestii dipnoi au si plam�ni)Dupa structura sceletului
se �mpart �n pesti cartilaginosi si ososi.
Pestii cartilaginosi (au scheletul cartilaginos) au
aparut cu peste 400mln.de ani �n urma . Majoritatea depun
oua(acoperite cu o coaja chitenoasa rezistenta),care contin o
cantetate mare de galbenus.Se cunosc circa 630de specii
grupate �n subclasele holocefali si elasmobranhieni.
Holocefalii actuali s�nt reprezentati de circa 30
specii de chimeriforme.Cel mai cunoscut este pestele
chimere-europiana,�nt�lnit �n marea barent(partea de
sud-est).Are corpul golas,p�na la 1,5m lungime,cu o coada
filiforma,datorita careia acest peste e numit si
sobolan-de-mare.�si depune ouale �n niste capsule fusiforme de
p�na la 18cm lungime.Chimera-europiana este apreciata pentru
grasimia din ficat,care se foloseste ca substanta
medicamentoasa.
Elasmobranhienii actuali cuprind pesti din ordinul
rechini(circa 250specii)si ordinul batoidei(circa 350specii)
Pestii ososi (au scheletul osos)cuprind subclasele
de pesti sarcopterigieni si actinopterigieni.
Sarcopterigienii la r�ndul lor se �mpart �n pesti
dipnoi si pesti crosopterigieni.
Pestii dipnoi se cunosc din devonian;majoritatea
lor au desparut de acum.�n prezent exista doar 6 specii
reprezentanti ai genurilor neoceratod,lepidosiren si
protopter.Singura specie din primul gen-neoceratodul se
�nt�lneste �n Australia de nord-est;4specii de protopter-�n
Africa;pestele lenidosiren �n bazinul Amazonului.Protopterii
si lenidosirenii se pescuesc. Neoceratodul este ocrotit de
lege.
Crosopterigienii se cunosc din devonian si au
disparut aproape �n �ntregime �n cretacicul superior.Ei s�nt
considerati stramosii ai vertebratelor terestre.Unicul
reprezentant actual al crosopteri- gienelor este latimeria
,care are corpul p�na la 180cm lungime,masa de p�na la 95kg si
o coloratie albastra-metalica.Ea este un animal
ovovipar.Traeste �n regiunea insulelor Komore.Primul exemplar
de latimerie a fost prins �n anul 1938 l�nga Africa de
sud(unde a ajuns �nt�plator).
Dintre actinopterigieni cei mai rasp�nditi si mai
cunoscuti s�nt teleostenii sau pestii ososi propriuzisi,care
numara peste 20000 de specii atuale.Ei au aparut circa
200mln.ani �n urma.Unii traesc �n apele
marine(scrumbiile,anciousii,pestii-zburatori,scombridele
s.a.),iar altii populeaza apele dulci
(salmoniformele,cipriniformele,unele specii de perciforme si
siluriforme).Si printre pestii ososi axista pesti electrici,de
exemplu;anghila-electrica,somnul-electric s.a.Ei de-a semenea
au organe electrice care produc descarcari electrice la
tensiuni de 350-650 volti.Cu ajutorul lor pestii �si ametesc
victima sau speie dusmanii.
Pestii ososi au corpul de forme variate:de
fus(scrumbia,somnul),de sageata(zarganul,stiuca), de
sarpe(anghila),de ac(acul-de-mare),turtit(platica,caracuda),de
disc(cambula),de sfera(pestele-lu-na)s.a.
Pestii difera mult si dupa culoare care
totdeauna are un rol protector.Speciile care populeaza
paturile superioare ale apei au un luciu
argintiu(ocheana,sabita,scrumbia),cele care traesc la fundul
apelor nu au acest luciu,pestii abisali(de mare ad�ncime)au o
culoare rosietica,cafenie si neagra-violeta,iar cambula poate
sa-si schimbe culoarea dupa culoarea nisipului sau a
scoicilor.
Unii pesti(cleanul,pastravul,somnul)s�nt
capabili sa axecute miscari foarte iuti si pot �nvinge cu
usurinta curentii puternici de apa,fapt care le permite sa
traiasca �n r�urile de munte,sa urce pe cursul lor superioer
pentru a depune icre,strabat�nd �n acest scop praguri si mici
cascade de apa.Cel mai mare rapid peste este considerat
tonul,care dezvolta o viteza de p�na la 90km pe ora.
E foarte interesant pestele numit guvid-saritor
�nt�lnit �n lagunele unor r�uri din Australia,Asia,si Africa
unde cresc adevarate desisuri de mangrove.Datorita
�notatoarelor pectorale lungi si puternice el se catara cu
usurinta pe arborii de mangrove si v�neaza insecte.�ntruc�t
respira si aer atmosferic,acest pestisor de 15cm se poate afla
�n afara mediului acvatic un timp �ndelungat.
Majoritatea pestelor migreaza �n perioada de
�nmultire.Pestii de r�u urca spre cursul superior al apei
pentru a-si depune icrele pe plante acvatice,pe
pietre.Scrumbiile �si depun icrele �n ad�ncul apelor.Unii
pesti marini(sturionii,clupeidele,salmonidele) �si parasesc
mediul obisnuit de viata si �si

depun icrele �n r�uri,�n timp ce anghila,din contra,pentru
a-si depune icrele trece din r�uri �n mari si oceane.
Pestii sunt foarte variati at�t dupa
dimensiuni,c�t si dupa durata vietii,�ntre care parca sxista o
anumita corelatie:se cunosc guvizi de 7,5-11mm care traesc cel
mult un an,pe c�nd morunul,care atinge uneori
800-1000kg,traeste aproape 100ani.
Cele mai mici vibratii ale apii pestii le percep
cu ajutorul unui organ numit linie laterala.Un alt organ
interesant este cel hidrostatic de echilibru,precum si de
producere a sunetelor,denumit vezica �notatoare.Pestii lipsiti
de acest organ(fusarul,zglavocul,scrumbia-albastra),care
traesc pe fundul apelor urca spre suprafata apei si se
scufunda cu usurinta.
Pestii ajung la maturitate sexuala la diferite
perioade:Jinjirica,guvidul-la c�teva luni,carpul,
platica,salaul-la 3-4ani,morunul,nisetrul,abia la
14-18ani.Fecunditatea pestelor variaza de la c�teva zeci de
icre(la ghidrin,acul-de-mare)la 1-9mln.(la cambul� si morua)si
chiar p�na la 300mln.(la pestele luna).
Majoritatea speciilor de peste s�nt adaptate la
un anumit fel de hrana.Speciile rapitoare se hranesc �n
special,cu pesti mai mici(salaul,somnul,stiuca s.a.).Pestii
care se hranesc cu nevertebrate de
fund(amurul-negru,platica,linul) au dintii maxilari sau
faringieni puternic dezvoltati.Multe specii de
exempu(scrumbiele,ciprinidele)se hranesc,�n special cu animale
planctonice,altele(bunauara,ambul-alb,hipoftalmictisul-alb,rosioara,scobarul)-numai
cu vegetatie acvatica.



Admin
Admin

Mesaje: 2
Data de inscriere: 23/01/2010

Vezi profilul utilizatorului http://job-314.forumactual.com

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus

- Subiecte similare

Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum